Curs valutar - 19.01.2017 Euro: 4.4927 lei Dolar: 0.1537 lei Lira: 5.1969 lei Franc: 4.1896 lei Aur: 4.2161 lei

Inovatia unica pe care o aduce iPhone 8! Ce va putea face noul smartphone

Noile zvonuri despre iPhone 8 sugereaza ca va fi un gadget cu adevarat unic. Potrivit Daily Mail, care citeaza informatii de la Cowen and Company, noul smartphone care va fi lansat de Apple peste cateva luni va avea anumite caracteristici deosebite. Astfel, iPhone 8 va fi dotat cu senzori laser si infrarosu pentru recunoasterea faciala a proprietarului. Senzorii vor fi montati langa camera frontala. De asemenea, va avea ecran OLED curbat si senzor de amprenta. Zvonurile vorbesc totodata despre lansarea unui nou model, mai mare, care va avea ecranul de 5,8 inches. Noul gadget va avea incarcare wireless. De asemenea, este foarte posibil ca Apple sa introduca acum si tehnologia de realitate augmentata. O alta schimbare importanta pe care o va aduce iPhone 8 va fi renuntarea la carcasa de aluminiu din spate. In locul acesteia, Apple va folosi otel inoxidabil si placi de sticla. Astfel, noul telefon va avea un design mult mai subtire si va costa mai putin.

Ce putere de cumparare au romanii. Suntem pe locul 33 In Europa, din 42 de state

Ce putere de cumparare au romanii. Suntem pe locul 33 In Europa, din 42 de state Tags: putere de cumparare studiu gfk consumator clasament Consumatorii europeni au avut in 2016 un total de aproximativ 9.180 miliarde de euro pentru cheltuieli si economisire. Acest lucru corespunde unei puteri medii de cumparare pe locuitor de 13.672 de euro pentru cele 42 de tari analizate, ceea ce reprezinta o crestere nominala de aproximativ 0,3%. Cu o putere medie de cumparare sau venit disponibil pe cap de locuitor de 4.181 de euro, Romania ramane pe locul 33 in clasamentul european, la fel ca in 2015. Consumatorul roman inregistreaza astfel un venit care reprezinta o treime din media europeana. In comparatie cu 2015, Romania a crescut cu aproape 12% puterea nominala de cumparare pe cap de locuitor, se arata in concluziile studiului "GfK Puterea de cumparare in Europa 2016". Liechtenstein, Elvetia si Luxemburg reprezinta tarile cu cea mai mare putere medie de cumparare. La polul opus se afla Belarus, Moldova si Ucraina. Ucrainenii au doar a opta parte din puterea medie de cumparare a locuitorilor Liechtenstein-ului. Cresterea scazuta a puterii de cumparare medie la nivel european se datoreaza in principal efectelor cursului de schimb si stagnarii ratelor de crestere in unele dintre cele mai mari tari. Cu toate acestea, multe tari au rate de crestere de peste 5 procente, inclusiv Islanda, Bulgaria, Romania, Estonia, Cehia, Bosnia-Hertegovina, Croatia, Malta, Slovacia, Luxemburg si Letonia.   Raportat la tara noastra, studiul plaseaza bucurestenii in topul clasamentului, cu cea mai mare putere de cumparare, de 6.288 de euro pe cap de locuitor, cu 50 de procente peste media pe tara. Capitala este urmata de judetele Timis si Cluj, cu o putere de cumparare de 4.987 euro/cap de locuitor, respectiv 4.931 euro.   Judetele aflate in top 10 sunt de fapt singurele cu o putere de cumparare peste media nationala, toate celelalte 32 situandu-se sub aceasta. Cel mai aproape de medie este judetul Alba cu 4.129 de euro pe cap de locuitor, ceea ce plaseaza Alba pe locul 11 in clasament.   Judetul Vaslui ocupa ultimul loc intre cele 42 de judete din Romania. Puterea de cumparare a locuitorilor sai este de 3.054 de euro. Aceasta este cu 28% sub media pe tara si la aproximativ acelasi nivel de venit disponibil cu locuitorii Serbiei sau Macedoniei (pozitia 35, respectiv 36 in Europa).   Indicele privind puterea de cumparare reprezinta venitul anual disponibil pe cap de locuitor, dupa scaderea taxelor si a contributiilor sociale. Cifrele comunicate de GfK pentru puterea de cumparare au fost realizate in euro pe baza cursului de schimb mediu din 2016 pentru monedele nationale in cauza (asa cum sunt ele raportate de Comisia Europeana).  

BCE menține dobânda de politică monetară la nivelul zero

Banca Centrală Europeană (BCE) a decis joi să nu modifice dobânzile și nu a schimbat programul de relaxare cantitativă (QE), deoarece instituția așteaptă să vadă dacă revenirea inflației va fi de durată, transmit Reuters, DPA și Bloomberg. Într-un comunicat de presă al BCE, instituția precizează că, la ședința care a avut loc joi, Consiliul guvernatorilor a menținut dobânda de politică monetară la nivelul zero, în timp ce dobânda la facilitatea de creditare marginală a fost păstrată la 0,25%, iar dobânda la depozite, care se aplică băncilor ce stochează lichiditățile în exces la banca centrală pentru o perioadă de 24 de ore, a fost lăsată la minus 0,40%. “Dacă perspectivele devin mai puțin favorabile, sau dacă condițiile financiare devin incompatibile cu înregistrarea unor progrese suplimentare spre o revenire de durată a inflației, Consiliul guvernatorilor este pregătit să majoreze programul de achiziții de active, atât ca valoare cât și ca durată”, se precizează în comunicatul BCE. În luna decembrie 2016, prețurile de consum în zona euro au crescut cu 1,1% în ritm anual, după un avans de 0,6% în noiembrie, și ar urma să crească și mai puternic în lunile următoare, estimează analiștii, ceea ce constituie o veste bună pentru BCE. Însă această creștere se datorează aproape în exclusivitate creșterii cursului petrolului și de asemenea marchează diferențe profunde în zona euro, în condițiile în care în luna decembrie inflația a crescut cu 1,7% în Germania dar a crescut foarte puțin în Grecia sau Italia. În privința măsurilor neconvenționale de politică monetară (QE), Consiliul guvernatorilor confirmă că, din aprilie 2017, achizițiile lunare nete vor continua într-un ritm lunar de 60 de miliarde euro, până la sfârșitul lunii decembrie 2017. De asemenea, instituția a dat asigurări că va fi continuat până în martie programul de relaxare cantitativă (QE), în valoare de 80 de miliarde de euro. Prin menținerea dobânzilor în teritoriul negativ și tipărirea de bani pentru a cumpăra active, BCE speră să relanseze inflația și creșterea economică în zona euro. Însă, aceste măsuri neconvenționale sunt considerate insuficiente, astfel că analiștii se așteptau ca BCE să adopte noi stimulente. Atenția analiștilor se va îndrepta spre conferința de presă a președintelui BCE, Mario Draghi, programată să înceapă la ora 13:30 GMT, ocazie cu care președintele BCE va face comentarii asupra motivelor aflate la baza deciziilor adoptate astăzi. Adaugat de : Gabriela Dinu Financial Manager & Editor al publicaţiei online www.bankingnews.ro. A participat activ nu numai în managementul şi dezvoltarea proiectului, ci a adoptat şi o implicare directă în activitatea editorială, fiind atrasă de munca redacţională. A descoperit pasiunea pentru jurnalism atunci când a făcut parte din echipa care a lansat portalul www.ghiseulbancar.ro. Din când în când, atunci când timpul i-o permite, îşi asumă rolul de editor, alcătuind, de cele mai multe ori, materiale de analiză.

Nebunie totala! Ce s-a intamplat cu Nokia 6 la 1 minut dupa ce a fost scos la vanzare

Revenirea brandului Nokia a incantat multi utilizatori. Prezentat in urma cu 2 saptamani, Nokia 6 a fost vandut pentru prima data astazi. Primul flash sale s-a incheiat insa in doar 1 minut, stocul fiind epuizat! Telefonul a avut 1 milion de inregistrari inainte de flash sale astfel ca nu reprezinta o mare surpriza succesul avut. Nu a fost facut public numarul de unitati disponibile, insa performanta este una impresionanta cu atat mai mult cu cat telefonul este unul mid-range. Nokia 6 are procesor octa-core Snapdragon 430, display de 5.5inch 1080p, 4GB de RAM si 64GB memorie interna si camere de 16MP si 8MP. Bateria este de 3.000 mAh, vine cu Android 7.0 Nougat si pretul este de 245 de dolari. Momentan, este disponibil doar in China insa exista sanse mari sa devina un device global.  

Gazprom, creştere peste aşteptări a profitului net în T3 2016

Compania controlată de statul rus a beneficiat în trimestrul al treilea 2016 de aprecierea rublei, care i-a permis să revină după pierderile de două miliarde de ruble înregistrate în perioada similară a lui 2015. În schimb, cifra de afaceri a Gazprom a scăzut cu 3% în ritm anual până la 1.257 miliarde de ruble în trimestrul al treilea 2016, în timp ce cheltuielile operaţionale au crescut cu 21% până la 1.140 miliarde ruble. Pe primele nouă luni ale anului trecut, Gazprom a vândut o cantitate de 322,6 miliarde metri cubi de gaze naturale, cu 6,4% mai mult decât în 2015. Majoritatea livrărilor, 160,9 miliarde metri cubi, au fost făcute spre Europa şi alte pieţe, singurele pieţe care au raportat o creştere a cererii. Pe piaţa internă, Gazprom a vândut 139,7 miliarde metri cubi de gaze naturale, cu aproape 8% mai puţin comparativ cu primele nouă luni din 2015. Restul de 22 miliarde metri cubi au fost vândute către statele din fosta URSS, relateaza agerpres .

Rezultate in scadere pentru Carrefour in 2016. Retailerul este "taxat" de piata asiatica

Rezultate in scadere pentru Carrefour in 2016. Retailerul este "taxat" de piata asiatica Tags: carrefour cifra de afaceri crestere vanzari Retailerul francez Carrefour si-a prezentat joi raportul privind cifra de afaceri realizata in anul 2016. Al doilea mare grup mondial de distributie a inregistrat o cifra de afaceri totala de 85,7 miliarde de euro, in scadere usoara cu 0,7% comparativ cu 2015. Oficialii Carrefour noteaza totusi ca daca se exclud efectele cursului de schimb si fluctuatiile preturilor la combustibili, vanzarile sale au crescut cu 3% in 2016 comparativ cu 2015. Pe plan global, compania din hexagon a marcat performante bune pe operatiunile din Europa si America Latina, in timp ce in China a ales sa restructureze o parte din afaceri.   “2016 este al cincilea an in care inregistram o crestere a vanzarilor comparabile si de asemenea cel mai puternic ritm de crestere organica din ultimii cinci ani”, a declarat directorul financiar de la Carrefour, Pierre-Jean Sivignon, citat de Capital.   Retailerul a inregistrat rezultate solide din operatiunile internationale, care au reprezentat 57% din vanzarile totale ale grupului. Pe continent, exceptand Franta, Carrefour a inregistrat o crestere a vanzarilor de 1,4% pana la 22,44 miliarde euro. Vanzarile au scazut in Asia, cu 7,8% pana la 6,88 miliarde euro, din cauza consumului scazut din China, unde au existat scaderi de 11.6%. Avansul s-a mentinut, insa, ridicat in America Latina, unde Carrefour a inregistrat o crestere de 0,9% pana la 16,25 miliarde euro, ca raspuns la performantelor din Argentina si Brazilia.   Pe piata autohtona, retailerul precizeaza ca in trimestrul patru 2016 “vanzarile comparabile au inregistrat o crestere solida”.   In Romania, Grupul Carrefour numara 280 de magazine, dintre care 29 de hipermarketuri “Carrefour”, 111 supermarketuri “Market”, 43 de magazine de proximitate “Express”, 10 magazine de proximitate “Contact”, un magazin de comert online: www.carrefour-online.ro si 86 de magazine Billa.   Carrefour a preluat la jumamatea anului trecut operatiunile locale ale Billa Romania intr-o tranzactie de aproape 100 de milioane de euro. Aceasta a devenit cea de-a treia mare tranzactie din retailul romanesc, dupa Auchan – Real (peste 250 mil. euro) si Lidl – Plus Discount (peste 200 mil. euro, potrivit estimarilor),

Credite accesibile pentru clientii IMM de la Banca Romaneasca

In urma semnarii Acordului de PLAFON DE GARANTARE IMM dintre Banca Romaneasca si EximBank, clientii IMM au acum la dispozitie o noua gama de solutii de creditare necesare pentru realizarea investitiilor sau pentru sustinerea activitatii curente, potrivit unui comunicat de presa remis BankingNews.ro Astfel, clientii IMM pot opta pentru solutii de creditare cu o durata a creditului de maxim 5 ani (in cazul produselor pentru proiecte de investitii), maxim 12 luni (in cazul creditelor pentru activitate curenta) sau maxim 24 luni (in cazul scrisorilor de garantie bancara). “Prin incheierea Acordului de PLAFON DE GARANTARE IMM, Banca Romaneasca beneficiaza din partea EximBank de un plafon in valoare de 20.000.000 lei. Clientii IMM care deruleaza activitatea cu sustinere de la Banca Romaneasca au la dispozitie o valoare maxima a garantieiindividuale de 1,5 milioane lei, iar procentul garantat este de maxim 80% in cazul creditelor de investitii, sau de maxim 70% in cazul creditelor pentru susținerea activitatii curente, procent valabil si pentru scrisorile de garantie bancara. Acest accord semnat cu EximBank este o confirmare a angajamentului celor doua institutii financiare pentru dezvoltarea IMM-urilor din Romania si implicit pentru consolidarea evolutiei economiei”, a declarat Cosmin Calin, Director ExecutivBanca Romaneasca, Divizia Corporatii si IMM. ”Ne bucura faptul ca Banca Romaneasca a decis sa se implice alaturi de EximBank intr-un parteneriat care raspunde nevoilor de finantare ale companiilor romanesti si creeaza premisele pentru utilizarea extinsa a garantiilor emise in numele si contul statului roman, pentru o directionare eficienta a fondurilor publice catre economia reala. Invitam asadar si alte banci comerciale sa valorifice oferta noastra, beneficiile oferite de Plafonul de garantii IMM facilitand diversificarea solutiilor de finantare a proiectelor IMM-urilor autohtone pe termen scurt si mediu, sustinand in acelasi timp si atingerea tintelor de performanta specifice institutiilor bancare”, a spus Traian Halalai, presedintele executiv al EximBank. Adaugat de : Gabriela Dinu Financial Manager & Editor al publicaţiei online www.bankingnews.ro. A participat activ nu numai în managementul şi dezvoltarea proiectului, ci a adoptat şi o implicare directă în activitatea editorială, fiind atrasă de munca redacţională. A descoperit pasiunea pentru jurnalism atunci când a făcut parte din echipa care a lansat portalul www.ghiseulbancar.ro. Din când în când, atunci când timpul i-o permite, îşi asumă rolul de editor, alcătuind, de cele mai multe ori, materiale de analiză.

14 ocazii de a deveni milionari in acest an la Loteria bonurilor fiscale

14 ocazii de a deveni milionari in acest an la Loteria bonurilor fiscale Tags: milionari loterie bonuri fiscale Anul acesta, Ministerul Finantelor Publice organizeaza extrageri lunare in cadrul Loteriei bonurilor fiscale si doua extrageri ocazionale, de Paste si de Craciun. Potrivit unui proiect de Ordin al ministrului Finantelor Publice, fondul anual de premiere pentru extragerile Loteriei bonurilor fiscale aferente anului 2017 este de 14 milioane de lei.    Fondul de premiere se repartizeaza la nivelul de un milion de lei pentru fiecare extragere lunara si se majoreaza cu sumele necesare rotunjirii valorii castigului aferent unui bon fiscal, in conditiile art. 7 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr.10/2015.   Pe 16 aprilie 2017, se va organiza o extragere ocazionala a Loteriei bonurilor fiscale la care participa bonurile emise intre 23 ianuarie si 31 martie 2017.   A doua extragere ocazionala se organizeaza pe 24 decembrie 2017, pentru bonurile emise intre 1 aprilie si 8 decembrie 2017.   In acest an, prima extragerea a Loteriei bonurilor fiscale este programata duminica, 22 ianuarie 2017. Vor fi luate in considerare bonurile fiscale emise intre 1 si 31 decembrie 2016.    Fondul de premiere este de un milion de lei, suma din care vor fi acordate cel mult 100 de premii.   Duminica, 22 ianuarie, vor fi extrase bilele care vor determina ziua emiterii si valoarea bonurilor castigatoare.    Dupa centralizare, daca numarul cererilor de revendicare este mai mare de 100, va fi organizata cea de-a doua extragere, pentru determinarea celor maxim 100 de bonuri castigatoare.

Dupa Coldea, urmeaza L.C. Kovesi?

Intrebarea care sta pe buzele tuturor dupa retragerea spectaculoasa si vijelioasa a lui Florian Coldea din fruntea SRI este daca sefa DNA, Laura Codruta Kovesi, ii va impartasi soarta. Faptul ca in ziua in care seful operativ al SRI, Florian Coldea, a fost trecut in rezerva sefa DNA a dat trei interviuri mie imi indica faptul ca putina panica s-a instalat la varful a ceea ce popular se numea odata binomul SRI-DNA. Pentru cine nu crede in sensul si forta acestei intrebari nu trebuie decat sa-i fie reamintit ca omul care a bagat spaima in clasa politica si a reusit sa reziste in fruntea SRI 12 ani, Florian Coldea, s-a prabusit din norii puterii cvasi-totale in urma unor alegatii facute de un inculpat disparut din tara in conditii suspecte si dat in urmarire internationala. Daca SRI l-a putut trage pe linie moarta pe Florian Coldea, in urma unor acuzatii aduse de Sebastian Ghita mai slabe si mai putine decat cele facute deja la adresa Laurei Codruta Kovesi, succesul acestei victorii se presupune ca ar trebui sa-i dea aripi lui Ghita si sa-l impinga sa dea din "casa" si mai multe picanterii despre sefa DNA. Eu cred ca incapatanarea cu care Laura Codruta Kovesi refuza sa comenteze acuzatiile pe care i le aduce Sebastian Ghita o vulnerabilizeaza mai mult decat probele, mai mult sau mai putin credibile, pe care acesta le-a produs pana acum in cele opt inregistrari pe care le-a difuzat dupa fuga. Ca decapitarea lui Florian Coldea din fruntea SRI o vulnerabilizeaza automat si pe Laura Codruta Kovesi e un fapt aproape de necontestat pentru mine, macar pentru ca cei doi au reprezentat parteneriatul dintre SRI si DNA, care a functionat cel putin pana la decizia CCR din 2016 privind modul in care se fac interceptarile din dosarele penale. Drama Laurei Codruta Kovesi este ca, dupa retragerea lui Florian Coldea din fruntea SRI, imaginea pe care ea o reprezinta fata de ceea ce se presupune a fi lupta anticoruptie va fi judecata de acum exclusiv prin raportare directa la modul in care SRI a inteles sa-si controleze pierderea de credibilitate. Iar la vulnerabilitatea pe care eu cred ca Kovesi ajunge sa o reprezinte pentru institutia pe care o conduce nu contribuie doar serialul dezvaluirilor facute de S. Ghita, ci mai ales punctul cel mai dureros de pe CV-ul sefei DNA - suspiciunea de plagiat din teza sa de doctorat. Anuntul ca CNATDCU face o noua comisie care sa analizeze doctoratul lui Kovesi este inca o picatura chinezeasca la soclul statuii L.C. Kov ...citeste mai departe despre "Dupa Coldea, urmeaza L.C. Kovesi?" pe Ziare.com Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.

Forta misterioasa care distruge galaxiile. Astronomii au descoperit un "ucigas invizibil"

Cercetatorii au aflat fenomenul care distruge unele galaxii. Astronomii de la observatorul Sloan au realizat un studiu amplu, in care au analizat peste 11.000 de galaxii. Astfel, ei au observat ca unele din acestea sunt distruse de un fenomen misterios, pana acum inexplicabil. "Ceva", comparat de astronomi cu un "ucigas tacut si invizibil", elimina gazul din galaxii, iar fara gaz nu se pot forma noi stele. Prin urmare, galaxiile acestea sunt distruse repede. Concluzia studiului este ca fenomenul de eliminare a gazului din galaxii este produs de materia intunecata, scrie Gizmodo. Materia intunecata este o forma invizibila de materie, prea putin cunoscuta pana acum, dar care formeaza 27% din intregul univers. Galaxiile "cad" in halouri de materie intunecata, iar plasma superfierbinte dintre ele elimina gazul din galaxii. Acest fenomen poate afecta in egala masura galaxiile care alcatuiesc grupuri mici, dar si grupurile foarte mari, formate din sute de galaxii.

Bilantul pietei de e-commerce 2016: Romanii au cumparat online de peste 1,8 miliarde de euro

Bilantul pietei de e-commerce 2016: Romanii au cumparat online de peste 1,8 miliarde de euro Tags: e-commerce cumparaturi online magazin online comert electronic Potrivit raportarilor si estimarilor principalilor jucatori din comertul electronic romanesc impreuna cu GPeC, valoarea cumparaturilor online a depasit pragul de 1,8 miliarde de euro in 2016, cu aproape 30% mai mult decat in 2015, cand s-au inregistrat 1,4 miliarde de euro. Daca am face o medie, acest lucru ar insemna ca romanii cheltuiesc aprox. 5 milioane de euro in fiecare zi pentru cumparaturi prin Internet. In plus, cifra de 1,8 miliarde de euro face referire doar la produsele fizice (tangibile) comercializate online si nu la servicii, plati de facturi la utilitati, bilete de avion, bilete la spectacole sau diferite evenimente, rezervari hoteliere, vacante si calatorii etc. Daca le-am adauga si pe acestea, valoarea totala a achizitiilor online ar creste considerabil. GPeC este, de 12 ani, cel mai important eveniment de e-commerce din Romania care, printre altele, centralizeaza datele si publica in fiecare an raportul oficial al pietei romanesti de comert electronic. Iata care sunt principalele statistici pentru anul recent incheiat, potrivit raportului. 11,2 milioane de utilizatori de internet si o rata de penetrare a internetului de 58% Conform ultimelor cifre disponibile, populatia Romaniei a scazut de la 19,8 milioane de locuitori in 2015 la 19,4 milioane de locuitori in 2016. Dintre acestia, aprox. 11,2 milioane sunt utilizatori de internet , intr-o usoara crestere de la 11 milioane de internauti, cat se inregistrau la finalul anului 2015. Astfel, rata de penetrare a internetului a crescut de la 56% in 2015 la 58% in 2016. Achizitiile facute de pe telefoane mobile au ajuns la 35-40% din totalul cumparaturilor online O crestere considerabila a cunoscut rata de penetrare a dispozitivelor mobile de tip smartphone - de la 50% in 2015 la 70% in 2016 - tot mai multi romani detinand un telefon inteligent. Drept urmare, magazinele online importante din Romania au inregistrat cresteri semnificative ale traficului generat de dispozitivele mobile: peste 50% din vizitele pe site-uri se fac de pe mobil in detrimentul desktop-ului. In plus, numarul de comenzi online plasate de pe dispozitive mobile a crescut si el: daca in 2015 acesta se situa intre 25 si 30%, la finalul anului trecut achizitiile facute de pe mobil au ajuns la 35-40% din totalul comenzilor primite de magazinele online. Insa, potrivit Consumer Report 2016 romanii nu folosesc smartphone-urile prioritar pentru cumparaturile prin Internet. Principalele activitati online de pe dispozitivele mobile sunt, in ordine: Social Networking, E-Mail, vizualizarea de Continut Video, Browsing si Gaming. “Mobile” a fost trend-ul anului 2016, dar se pastreaza si pentru anul in curs, iar magazinele online romanesti au inteles acest lucru si si-au optimizat site-urile pentru dispozitivele mobile. Totusi, principala provocare ramane optimizarea temei de mobil din punct de vedere al dimensiunii acesteia si al numarului de scripturi apelate , in asa fel incat timpii de incarcare sa fie cat mai mici. Cresterea salariilor, scaderea TVA si, implicit, a preturilor au contribuit la cresterea consumului in economia romaneasca in 2016. Acest lucru s-a reflectat si in comertul online. Astfel, un cumparator online a facut, in medie, 8,4 achizitii in decursul anului trecut – in crestere fata de 2015 cand media era de 8,2 dar si fata de 2014 cand cifra se situa la 8,1 achizitii/an. De Black Friday romanii au cumparat online de aproximativ 130 de milioane de euro Doar de Black Friday (noiembrie 2016) romanii au cumparat produse in valoare de aprox. 130 de milioane de euro , cu mult peste valoarea de 100 de milioane de euro inregistrata de Black Friday 2015. De fapt, cresterile de la an la an de Black Friday sunt in media intregii industrii, fiind cuprinse intre 25 si 30%: 75 mil. EUR Black Friday 2014 – 100 mil. EUR Black Friday 2015 – 130 mil. EUR Black Friday 2016. Apetitul romanilor pentru reduceri a determinat magazinele online sa desfasoare campanii de tip Black Friday (de multe ori, sub alte denumiri) pe tot parcursul anului 2016. Potrivit acestora, indiferent de titulatura sub care se desfasoara campaniile de discount-uri, acestea aduc cresteri in vanzari de aprox. 30%. Crestere de 44.9% a platilor online prin card In ceea ce priveste platile online prin card, volumul total inregistrat la finalul anului trecut a crescut considerabil fata de 2015, respectiv aprox. 745 milioane EUR comparativ cu 514 milioane EUR, cat se inregistrasera in 2015, ceea ce inseamna o crestere de 44.9% . Bilantul se refera atat la e-tail (produse tangibile), dar mai ales la servicii (facturi la utilitati, bilete de avion, rezervari de hoteluri, vacante, calatorii, bilete la spectacole etc.). Din cele 745 de milioane de euro, RomCard a procesat 575 milioane EUR in sistemul 3D Secure, diferenta de aprox. 170 milioane EUR fiind procesata de Netopia mobilPay. Ambele companii au inregistrat cresteri spectaculoase comparativ cu 2015 cand RomCard procesase 394 milioane EUR, iar mobilPay 120 milioane EUR. Romanii aleg sa plateasca online prin card mai ales daca achizitioneaza servicii si mai putin daca este vorba de e-tail, unde procentele de plata prin card au ramas similare cu 2015, respectiv 6-7%. In continuare, metoda de plata preferata in cazul e-tail-ului ramane plata ramburs (numerar la livrare) intr-o proportie de aprox. 90% , iar 2-3% din plati reprezinta alte metode de plata (ex.: online banking, micro-plati prin sms etc.). In 2016, 64% din valoarea platilor online cu carduri Visa s-a indreaptat catre comerciantii online internationali , romanii cheltuindu-si banii la companiile aeriene (bilete de avion), la agentiile de turism si hoteluri pentru vacante si calatorii, dar si pe site-urile adult sau la cazinourile online. Cresterea consumului din economia romaneasca de pe parcursul anului trecut s-a resimtit si in valoarea medie a tranzactiilor facute de pe cardurile Visa , valoare care a crescut de la aprox. 40 EUR in 2015 la aprox. 50 EUR in 2016. Imbucurator este ca e-tail-ul a intrat pe locul al doilea in clasamentul categoriilor de produse si servicii achitate online prin card. Astfel, potrivit statisticilor Visa, romanii isi folosesc cardurile online in primul rand pentru a achita facturile la utilitati , in al doilea rand pentru a cumpara produse de pe Internet, iar in al treilea rand in cazul serviciilor telecom . Retailul diversificat nu facea parte din clasament in 2015, asadar romanii au inceput (usor, dar sigur) sa isi foloseasca cardurile si atunci cand cumpara produse fizice de la magazinele online, nu doar pentru servicii. Aproximativ 5000 de magazine online cu activitate in Romania Din punct de vedere al numarului de magazine online, principalii jucatori impreuna cu GPeC estimeaza ca acesta a ramas asemanator cu cel din 2015, respectiv aprox. 5.000 de magazine online care sunt suficient de relevante din punct de vedere trafic si comenzi in asa fel incat sa poata fi luate in calcul. Totusi, cercetarile arata ca exista peste 20.000 de website-uri pe domeniu .RO care au functie de „adauga in cos”, asadar pot fi considerate magazine online – dar traficul mic inregistrat de acestea le face nesemnificative in peisajul e-commerce autohton. Topul principalelor categorii de produse vandute online in 2016 (exclusiv e-tail) a ramas neschimbat fata de 2015, fiind in aceasta ordine: produsele din gama Electro-IT&C (ex.: PC si componente PC, notebooks, tablete, telefoane mobile, electronice si electrocasnice etc.), produsele de tip Fashion & Beauty (imbracaminte, incaltaminte, accesorii, cosmetice, parfumuri, ceasuri etc.), produsele pentru casa si decoratiuni , precum si produsele destinate copiilor (de la jucarii pana la articole pentru copii de tip: carucioare, vestimentatie, consumabile etc.). Pentru magazinele online din categoria Home & Deco, 2016 a insemnat o dublare a valorii medii a tranzactiilor Comparativ cu 2015, valoarea medie a tranzactiilor a scazut pe aproape toate categoriile de mai sus cu o singura exceptie, respectiv produsele pentru casa si decoratiuni , unde valoarea medie a tranzactiei a crescut de peste doua ori. Astfel, in cazul magazinelor online cu profil Home & Deco, romanii au cheltuit 474 de lei/tranzactie , comparativ cu 220 de lei/tranzactie in 2015. Pe segmentul Electro-IT&C , valoarea cosului mediu a cunoscut o usoara scadere de la 680 lei in 2015 la 669 lei in 2016. Acelasi lucru s-a intamplat si in cazul verticalei de Fashion & Beauty : de la 180 lei in 2015, cosul mediu a scazut la 161 lei in 2016, iar magazinele care comercializeaza produse pentru copii s-au incadrat in acelasi trend, valoarea medie a tranzactiilor scazand de la 210 lei la 203 lei. Piata de e-commerce din Romania a crescut cu aproape 30% in 2016 comparativ cu 2015 Chiar daca romanii au cheltuit mai putin la fiecare cumparatura, numarul de tranzactii a crescut: “2016 a pastrat tendinta de crestere specifica ultimilor ani, aducand un plus de aprox. 30%   industriei de e-commerce autohtone. Cum spuneam si anul trecut, comertul electronic este printre putinele industrii romanesti care creste constant si semnificativ de la an la an” , este de parere Andrei Radu, Founder & CEO GPeC.    “De asemenea, cred ca 2016 este primul an in care am inceput sa asistam la profesionalizarea industriei , toti actorii implicati in e-commerce fiind mult mai responsabili, mai focusati si dand dovada de maturitate in business. Inclusiv consumatorii romani au evoluat si multi din ei sunt foart bine pregatiti si informati in privinta cumparaturilor online. Tocmai de aceea , trend-ul anului 2017 va fi focusul pe client si pe nevoile lui , servicii de vanzare si post-vanzare calitative, anticiparea dorintelor consumatorilor si oferirea unor experiente placute indiferent de touch point-ul in care se regaseste clientul, fie el online sau offline”, adauga Andrei Radu. Sursele cifrelor si estimarilor de piata publicate in acest raport sunt (in ordine alfabetica): 2Performant, Breeze Mobile, Consumer Report 2016, GPeC, Internet World Stats, mobilPay, RomCard, Visa Europe. _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ GPeC este cel mai important eveniment de E-Commerce din Romania, fiind singurul din online care se desfasoara pe parcursul a 8 luni in fiecare an. Cu o traditie de 12 ani, GPeC este mixul perfect de Conferinte, Workshopuri, Expo, Cursuri intensive si, mai ales, Competitia Magazinelor Online, cu rolul precis de a contribui la dezvoltarea pietei de e-commerce. Inscrierile in Competitia Magazinelor Online GPeC 2016 incep in luna Martie 2017, iar GPeC Summit, editia de primavara (3 zile de Conferinta, Workshopuri, Expo), se va desfasura in luna Mai 2017. Toate detaliile vor fi publicate in curand pe website-ul www.gpec.ro .